Interviu cu Cicariov Nicolae, secretarul general al Mişcării Respect Moldova.
Dle Cicariov, sunteţi colonel de poliţie şi, din câte cunoaştem, sunteţi apreciat pentru prestaţia pe care aţi avut-o, activând în organele de interne. Dar ce va determinat să veniţi în politică şi de ce aţi ales Mişcarea Respect Moldova?
N.C.: La moment, societatea moldovenească este dezorientată, vulnerabilă, săracă, avem o rată a șomajului fără precedent, corupţia a căpătat proporţii îngrijorătoare, oamenii sunt dezamăgiţi de clasa politică, de declaraţii cu efecte iluzoriu, care nu schimbă cu nimic în bine viaţa oamenilor.
Elitele politice stimulează scindarea societății pe criterii geopolitice – „est” versus „vest”, deturnând atenția generală a societății de la problemele reale şi promovând în continuare propriile interese în detrimentul dezvoltării reale a Republicii Moldova.
Este regretabil faptul că, în rezultatul acestei atitudini iresponsabile, migraţia a devenit cea mai mare problemă cu care ne confruntăm – pleacă din ţară pentru totdeauna în special tineretul, intelectualitatea. Personal, resimt efectele migraţiei, părinţii și trei surori ale mele fiind plecaţi cu trai permanent în Italia.
Pentru mine și familia mea (sunt tată a 4 copii, care locuiesc şi studiază în RM), cea mai mare provocare este de a rămâne, a activa aici și a demonstra că Republica Moldova are viitor. Iar Mişcarea Respect Moldova îmi oferă posibilitatea de a contribui realmente la schimbarea în bine a situaţiei din ţară. Mă regăsesc în totalitate în principiile conservatorismului clasic, bazate pe păstrarea valorilor și tradițiilor culturale, precum și pe apărarea identității naționale în fața schimbărilor și influențelor externe, susținute şi promovate de Mişcarea Respect Moldova.
Unii afirmă că principiile conservatoare sunt în contradicție cu integrarea europeană. Dvs. ce părere aveţi?
N.C.: Sunt convins că schimbările și reformele impuse de procesul de integrare europeană nu sunt o ameninţare în adresa valorilor și tradiţiilor naţionale. Însă, este necesară o abordare atentă, echilibrată din acest punct de vedere. Se impune identificarea unui echilibru între conservatorismul clasic și integrarea europeană. Este posibil să se promoveze valorile tradiționale și identitatea națională într-un context european mai larg, identificând elementele comune și abordând schimbările cu înţelepciune și încredere. Aceasta ar putea fi o cale pentru a uni ideile conservatoare și dorința de integrare în beneficiul viitorului Moldovei și al întregii populaţii. Totodată, ultimele evenimente din regiune (războiul din Ucraina, criza economică, energetică, umanitară din Republica Moldova) impun necesitatea vitală de aderare la standardele europene, aceasta fiind unica modalitate de menținere a statalității Republicii Moldova.
Obiectivul integrării europene este prioritar pentru Republica Moldova, însă, totodată, nu pot să nu menţionez că ritmul de dezvoltare democratică și procesele generale de europenizare sunt într-o continuă incertitudine.
Dacă tot vorbim de integrare europeană, nu pot să nu vă întreb despre referendumul iniţiat în acest sens de şefa statului şi care ar urma să aibă loc concomitent cu alegerile prezidenţiale?
N.C.: Voința societății de aderare la comunitatea europeană este prima cerință de înscriere în cadrul european. Voința se caracterizează prin intenția conștientă, decizia fermă a societății de realizare a integrării europene, dar și prin efortul, perseverența atingerii acestui scop. Voința este necesar să fie exprimată în mod independent şi să aparțină societății, nu doar clasei politice sau vreunui partid. Voința societății, după destrămarea imperiului sovietic și proclamarea independenței Republicii Moldova, este integrarea europeană. Procentual însă această opţiune variază în funcţie de influența externă, calitatea guvernării, situația economică, reminiscențele trecutului sovietic, creând o incertitudine în ceea ce ţine de finalitatea voinței exprimate și asumarea responsabilității efortului. Consider că trebuie categoric exclus elementul de ambiguitate și mimetism.
Dacă acceptaţi, aş vrea să profit de oportunitatea pe care ne-o oferă această discuţie şi să vă întreb, în calitate de fost conducător în structurile MAI, actualmente responsabil de domeniul afaceri interne şi ordine publică în cadrul MRM, cum apreciați activitatea MAI la moment?
N.C.: Experiența mea ca fost conducător, mă face conștient de complexitatea activității și de provocările cu care se confruntă atât colaboratorii, cât și conducerea MAI, odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Însă, cu profundă dezamăgire, observ că valorile și principiile care au stat la baza dezvoltării MAI de-a lungul anilor, par să fie acum neglijate în favoarea unor decizii discutabile.
Odată cu schimbările politice, au loc și schimbările obligatorii de cadre, care împiedică procesul de profesionalizare. Colaboratorii poliției sunt împărțiți, sub influență politică, în „ai noștri” și „restul”. Se consideră absolut greşit că, indiferent de valoare, capacitate sau profesionalism, funcția trebuie să fie deţinută de o persoană loială puterii.
Astfel, în ultima perioadă, avem o conducere a MAI fără o pregătire teoretică și practică corespunzătoare. Faptul dat, în cumul cu capacitatea administrativă limitată, generată de atractivitatea limitată, de sistemul de salarizare fragmentat și incoerent, duce la fluctuația de cadre, dar, cel mai grav, generează protecționismul și corupția.
În opinia Dvs., care e cea mai gravă problemă a MAI?
N.C.: Problema cea mai complicată cu care se confruntă la moment instituțiile MAI sunt funcţiile vacante – peste 35%. E ceva fără precedent! Şi, din păcate, se pare că ea nu e conştientizată. În caz contrar, ar trebui să vedem nişte preocupări, careva acţiuni concrete, dar ele lipsesc.
O altă problemă importantă ţine de legislaţie. Cadrul legal bun, inspirat (mai bine spus, copiat) de structurile polițienești cu realizări incontestabile, nu poate aduce efectul scontat dacă nu este adoptat și implementat cu susținerea părții empirice polițienești.
Ce ar trebui de făcut pentru asigurarea unei eficienţe mai înalte a sistemului poliţienesc?
N.C.: Pentru a asigura eficiența instituțiilor MAI este nevoie de implementarea unor viziuni noi de activitate şi cele mai bune propuneri în acest sens le pot face colaboratorii MAI cu experiență. Din discuţiile cu mulţi dintre ei, dar şi reieşind din experienţa pe care o am, vă pot spune că e absolut necesar de făcut astfel de acţiuni ca: separarea poliției de politică; promovarea în funcțiile de conducere a colaboratorilor bine instruiți, recrutați pe bază de merit; dezvoltarea responsabilității individuale a polițiștilor; salarizare decentă, drepturi şi atribuții bine definite pentru polițiști; protecția activității de poliţist; asigurarea stabilităţii etc. Dacă măcar o parte din aceste măsuri s-ar întreprinde, atunci, cu siguranţă, situaţia în acest sistem important va fi mult mai bună.
